Lenea noastră cea de toate zilele

Sunt în vacanţă şi vacanţele întotdeauna se dovedesc a fi mai puţin productive, încărcate de leneveală, defel benefică, şi apoi lenea este cea care ne determină să facem cele mai proaste alegeri în viaţă… Nu merg la şcoală din lene, nu merg la serviciu din lene, nu vorbesc că mi-i lene, nu ascult că tot mor de lene şi nu mai sunt om pentru că devin o reptilă lenoasă, ce-şi târăşte extremităţile prin zăpuşeala insuportabilă, de care ne-am făcut tot noi responsabili. Cea mai mare grozăvie este că ne place să ne mai şi lăudăm cu ce facem când lenevim. Eu sunt exmplarul perfect al trândăvelii, şi să nu se creadă că nu mă lupt cu asta, ba o fac, în fiecare dimineaţă când îmi repet ca o mantra expresia- „ai să dormi la bătrâneţe, acum trebuie să trăieşti!” dar sunt bătălii pe care le câştig greu cu mult lucru asupra mea, se mai luptă şi mama cu lenea mea uneori -ei îi reuşeşte mai bine, are argumente mai tari. Când sunt total absorbită de muncă, de ceva, realizez că e o prostie să fii lenos , îţi laşi viaţa să se scurgă printre degete… Şi apoi nu mai spun câte şanse frumoase poţi scăpa din lene, fie că ai ajuns prea târziu într-o gară , fie  nu ai mai vrut să ai prea multe bătăi de cap şi ţi-ai ascuns frumuşel capul într-o ignoranţă totală , aşteptând ca totul să se rezolve de la sine, oricum timpul trece, şi eventual ceva se va schimba. Eu îmi petrec timpul de lene preponderent citind- mă linişeşte ideea  că cu puţin noroc şi mai lecturînd câte ceva periodic, voi reuşi să nu mor prea proastă, totuşi mă cuprinde ruşinea cînd mă gândesc la cât de erudiţi sunt alţii şi ce nivel de broască inteligentă am eu.
Unii au activităţi înălţătoare, voluntariat, acte de caritate, petreceri, sau activităţi sociale bogate, alţii se îndeletnicesc cu câte un hobby şi acesta fiind de cele mai multe ori distractiv, sau en vogue îi cam  atrage pe tinerii dornici să fie în pas cu tendinţele sau cei ce vor să evite formal fenomenul de leneveală (care pînă la urmă tot rămâne inevitabil). Ei, noi muritorii de rând nu prea ne omorâm cu hobby-uri selecte, mai facem şi noi ce faceau străbuneii noştri pe la şezători, dar în rest suntem de o lipsă de originalitate pură, aproape nevinovată, dar să vezi cu se ocupă spuma societăţii… Acolo da talente… unde mai pui că se găsesc şi bani ca să fie alimentate aceste talente- pictură, pian, arte teatrale, hipism, golf,  pilotaj de Formula 1 şi aproape vitale au devenit fashion- bloggerismul şi disignul vestimentar. În astea  sunt profan total, deşi tot nu merg dezbrăcată şi mai şi reuşesc să mă descurc cu ofertele din butique-urile autohtone. Dar ca să revin, ziceam cât de bine este că se găsesc bani pentru odrasle Hăruite de Cel de Sus, ca să-şi vadă de hobby-urile lor frumoase şi cât de nevinovate sunt apoi erorile lor neînsemnate, ce pot costa pe unii viaţa.
 Poate a fost cam lungă introducerea,şi o să pară nelalocul lui îndemnul, dar cam atât am avut de spus- să avem grijă de copii noştri cum îşi petrec vacanţele şi cel mai important- cum folosesc jucăriile alea scumpe pe care le numim maşini.



P.S. mă duc să-mi văd de lectură, că , de… sunt în vacanţă ! 😛

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s