Octombrie …

Las aventurile să fie savurate de alte personaje, să-i văd bucurîndu-se de emoţii trecătoare,în speranţa că acestea nu vor fi uitate prea uşor, să-i văd zîmbind sau privind satisfăcuţi feţele iubite, îi las să savureze nimecinicia acestei vieţi şi nu-i voi preveni despre deşertăciune sau alte păcate ale omenirii, pentru că este toamnă şi încerc să-mi păstrez sufletul mai cald.
 Am nevoie de cuvînt ! deşi tăcerea este cea care îmi ţine de urît de ceva vreme, trebuie să spun că am fost colorată de această toamnă cu toate stranietăţile ei de temperatură. Am iubit-o de la prima frunză îngălbenită, şi de la primul vînt ce mi-a trecut prin piele, am ştiut că şi ea mă va iubi.Am senzaţii frumoase  stînd la geam şi admirînd culorile ei -încerc să o descopăr, pentru că mă cheamă cu şoapte neînţelese şi vreau s-o simt aproape, s-o văd dezbrăcată de orice neînţeles şi să mă las pe străzile ei pustiite acum, ca să mă regăsesc .

 O toamnă…
Ascultă cum urlă un vînt prin fereastră
E singur,nebun ,e trist şi-ar putea
Să fugă prin lume să-şi ia de nevastă
O frunză de nuc, ce-n păru-i va sta-
Şi-apoi e o lungă şi grea răzvrătire,
Cînd toamna le  rupe de pe copac-
Le vinde prea ieftin pentru-o privire

Ce-aşteaptă timidă pe banca din parc. 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s